Deoarece lemnul ca material de construcţii revine în actualitate pe toate meridianele, considerăm important să delimităm sistemele cele mai cunoscute de construcţie cu acest material, subliniind câteva dintre limite dar şi punctele forte.

Casele din lemn masiv

fără îndoială cel mai vechi sistem de construcţie, pot folosi lemnul rotund sau ecarisat dar şi lemnul lamelar lipit, un material mai nou intrat pe piaţă.

Pereţii sunt elementele portante, finisajele sunt întotdeauna cu caracter rustic iar folosirea acestui sistem este limitată la case sau cabane de vacanţă, pensiuni turistice. Le găsim mai mult în zone bogate în păduri , care permit selectarea unor buşteni de diametre cât mai apropiate.

Îmbinările se fac prin chertare şi prinderi metalice simple. Tratarea lemnului se face cu greutate deoarece zona realmente tratată ese de 1-3 mm, foarte puţin faţă de lemnul rămas netratat.

Puncte tari : au o bună izolare termică care poate fi dublată de o termoizolare suplimentară cu vată minerală. Casele din lemn masiv creează un bun confort higrometric şi  un microclimat interior favorabil.

Limite : casele din lemn masiv permit cu greu finisaje superioare, instalaţiile rămân de cele mai multe ori aparente, pereţii au o verticalitate discutabilă şi îmbinările sunt rareori drepte. În România găsim cu greu buşteni cu diametru asemănător de aceea casele trebuie montate întâi în curtea producătorului, elementele numerotate atent şi reconstituite în aceeaşi ordine la locul de montaj. Casele din lemn masiv trebuie montate obligatoriu pe suprafeţe perfect orizontale.

Casele din lemn în cadre

numite şi casele din stâlpi şi grinzi, au structura portantă din cadre din lemn masiv sau lamelar lipit. Pereţii sunt autoportanti sau purtaţi şi au numai rolul de închidere şi compartimentare. Distanţe dintre cadre este de 3 sau 6 m iar pereţii de închidere conţin termoizolaţia .

Îmbinările la casele de lemn în cadre sunt realizate prin chertare şi dublare cu piese metalice specializate iar închiderile pot fi din panouri prefabricate sau din structură şi stratificaţie făcută pe şantier.

Puncte tari : permit deschideri mari, planşee parţiale şi în general oferă o mare supleţe arhitectonică. Pereţii interiori pot fi reamplasati cu uşurinţă şi structura lucrează bine la seism, cu deranjamente mici la elementele de închidere.

Limite : economic casele din lemn în cadre sunt puţin competitive iar conlucrarea spaţială este o operaţiune complexă, practic o dublare a structurii clasice de rezistenţă.

Casele din lemn cu pereţi stratificaţi

constituie cel mai răspândit mod de realizare a caselor, 70-80% dintre casele din lemn se realizează în acest sistem. Pereţii exteriori sunt în general pereţi portanţi iar la deschideri mari ale camerelor/livingurilor se amplasează şi pereţi portanţi interiori, pe direcţiile principale de efort.

Termoizolaţia este amplasată în anvelopa clădirii şi are şi rol de izolare fonică. Structura acoperişului la casele din lemn cu pereţi stratificaţi se poate face tradiţional, cu căpriori şi cleşti sau cu ferme grindă cu zăbrele cu conectori metalici sau din placaj stratificat. Finisajele interioare şi exterioare se fac cu materiale moderne, pereţii sun verticali şi intersecţiile ferme.

Puncte tari : casele din lemn cu pereţi stratificaţi sunt construcţii rapide şi economice, majoritatea lucrărilor pot fi făcute în atelier, cu o montare uşoară pe şantier de o echipă de câţiva muncitori. Metoda este adaptabilă pentru firme mici iar tehnologia de atelier este simplă şi accesibilă. Comportare excepţional de bună la seism, dacă sunt executate corect. Preţuri fără concurenţă.

Limite : nu permite decupări mari în planşeul peste parter iar înălţimea acestor construcţii este de maximum două etaje. Calitatea executiei depinde decisiv de profesionalismul executantului.